Bhagavad-Gita

"Bhagavat a spus:
2. De unde aceasta disperare ce te cuprinde in clipa incercarii, o , Arjuna, demna doar de unul ce nu-i nobil, care nu-ti deschide cerul si iti strica faima?
3.Fii fara slabiciune, fiu al lui Prtha, aceasta nu ti se potriveste; gonind din inima josnica slabiciune, ridica-te, o, tu ,care-ti distrugi dusmanii.
Arjuna a spus:
4.Cum voi trage cu sageata, o, Madhusudana, in lupta cu Bhisma si Drona, cei demni de adorare, o, tu, care-ti invingi dusmanii?
5. Mai bine sa traiesc cersind in lume, decat sa-i ucid pe marii mei invatatori; ucigandu-i pe invatatori, chiar cand ravnesc la bogatie, as avea parte de hrana patata de sange.
6. Nu stiu ce ar fi mai bine pentru noi, daca am invinge sau daca am fi invinsi; iata-i stand in fata noastra pe cei ai lui Dhrtarastra pe care, ucigandu-i, nu am mai dori sa traim.
7. Cu fiinta-mi zdrobita de slabiciunea milei, te intreb, deoarece datoria imi tulbura mintea; spune-mi deslusit ce este mai bine; sunt invatacelul tau, la tine vin, invata-ma!
8. Caci nu vad ce-ar putea alunga supararea care imi seaca puterile, chiar de ar fi sa obtin domnia nemarginita si imbelsugata pe pamant sau stapanirea suprema a cerului.
Sanjaya a spus:
9. Vorbind asa lui Hrsikesa, spunandu-I lui Govinda “nu voi lupta”, Gudakesa, cel care-si distruge dusmanii, tacu.
10. Hrsikesa ii spuse surazand aceste vorbe, o, Bharata, celui descumpanit intre cele doua osti.
Bhagavad a spus:
11. Ii plangi pe cei ce nu trebuie sa ii plangi si cuvantezi despre intelepciune; cei invatati nu-i plang nici pe cei vii, nici pe cei morti.
12. N-a fost nici o vreme cand eu sa nu fi existat sau tu, sau printii acestia; la fel, noi nu vom inceta sa existam vreodata cu totii in viitor.
13. Precum cel intrupat in acest trup trece prin copilarie, tinerete si batranete, tot asa trece dupa moarte si in alt trup. Cel tare nu e tulburat de aceasta
14. Contactele simturilor cu materia, o fiu al lui Kunti, sunt reci sau calde, placute sau dureroase, vin si se duc, sunt trecatoare; indura-le, o Bharata.
15. Omul, pe care acestea nu-l clatina, o tu cel puternic ca un taur printre oameni, care este acelasi la suferinta si bucurie, numai acela poate capata nemurirea.
16. Nu exista existenta pentru Nefiinta si nici non-existenta pentru Fiinta; hotarul lor este vazut de cel care cunoaste adevarul.
17. Sa stii ca cel ce le-a desfasurat pe toate este nepieritor; nimnei nu poate aduce pieirea celui Neclintit.
18. Despre trupurile celui intrupat care este vesnic, nepieritor, de necunoscut, se spune ca au un sfarsit; asa ca lupta, o Bharata!
19. Cel care stie ca aceasta [cel intrupat] ucide, ca si cel care stie ca acesta este ucis, amandoi nu stiu; acesta nu ucide si nici nu este ucis.
20. El nu se naste si nu moare niciodata; nefiind supus devenirii [acum] nu va mai deveni [nici in viitor]: cel nenascut, etern neintrerupt, stravechi, nu este ucis, cand trupul e ucis.
21. Cel care cunoaste pe cel nepieritor, etern, nenescut, neschimbator,o fiu al lui Prtha, cum poate crede acest om ca face sa omoare sau ca omoara?
22. Precum un om care lepadand vesmintele invechite, ia altele noi, asa si cel intrupat, lepadand trupurile invechite, ise uneste cu altele noi.
23. Pe acesta nu-l taie armele, nu-l arde focul, nu-l uda apa si nu-l usuca vantul.
24. El nu poate fi taiat, ars, udat si uscat; el este etern, omniprezent, stabil ,imuabil, continuu.
25. Despre acesta se spune ca este nemanifestat, de necuprins cu mintea, neschimbator; de aceea, cunoscandu-l asa, nu trebuie sa te intristezi.
26. Chiar daca crezi ca aceasta se naste mereu si moare mereu, totusi, o tu, cel cu bratul mare, nu trebuie sa te intristezi.
27. Moartea este sigura pentru cel nascut; nasterea este sigura pentru cel mort; de aceea, lucrul fiind de neinlaturat, tu nu trebuie sa te intristezi.
28. La inceput, fiintele sunt nemanifestate, la mijloc, sunt manifestate si la sfarsit, sunt din nou nemanifestate; de ce te jelesti atunci, o Bharata?
29. Careva il priveste ca pe ceva minunat, altul vorbeste ca de ceva minunat, altul aude despre el ca de ceva minunat, insa, desi auzind de el, niciunul nu-l cunoaste,
30. Cel intrupat in toate trupurile este pururi de nevatamat o Bharata; de aceea nu trebuiesa plangi vreo fiinta.
31. Privind Lgea ta proprienu trebuie sa tremuri; pentru un razboinic nu exista nimic mai bun decat lupta inscrisa in Lege.
32. Fericit sunt razboinicii care, o fiu al lui Prtha, au parte din intamplare de o astfel de lupta, ca de o poarta a cerului deschisa.
33. Daca insa nu vei da aceasta lupta inscrisa in Lege, atunci, tradandu-ti Legea proprie si renumele, iti vei atrage pacatul.
34. Fiintele vor face sa se povesteasca despre nefaima ta vesnica; pentru cel ce tine la numele lui, nefaima este mai rea dect moartea.
35. Capeteniile de osti vor crede ca de frica te-ai oprit din lupta si vei ajunge in dispretul celor ce te-au pretuit.
36. Si multe vorbe ce nu-s de spus le vor spune despre tine dusmanii, razand de barbatia ta; exista ceva ma dureros?
37. Ucis, vei dobandi cerul; traind vei avea parte de pamant. Deci ridica-te, o fiu al lui Kunti, hotarat pentru lupta.
38. Facand egale fericirea cu suferinta, castigul cu pierdera, victoria cu infrangerea, fii gata de lupta; asa nu-ti vei atrage pacatul.
39. Aceasta cunoastere ti-a fost rostita dupa doctrina Samkhya; ascult-o acum, dupa doctrina Yoga, cunoasterea prin stapanirea careia, o fiu al lui Prtha, vei parasi lanturile faptei (karman)."

(Bhagavad-Gita)