Postări
"Aceasta opozitie este profund inradacinata in cultura si in om. A fost recunoscuta deseori.
Multi s-au straduit sa arunce peste prapastie o punte, dar pana astazi n-a reusit nimeni, tocmai pentru ca s-a incercat intotdeauna sa se arunce o punte. Pentru o punte e insa nevoie de doua puncte de spijin, de doua maluri. Printr-o punte s-a obtinut o legatura de la popor la popor - acestea sunt malurile- iar fluviul insusi a fost dupa aceea vazut numai de sus. Sa simti fluviul, sa intelegi esenta undelor lui, sa-l poti birui si pana la urma sa-l faci utilizabil, reusesti numai daca il strabati inot, daca navighezi pe el cu o barca sau , in sfarsit daca-l indiguiesti. Avand in vedere esenta lucrurilor, e vorba , asadr, nu sa cercetezi popoarele, sa studiezi popoarele, ci culturile insesi, iar aceasta -o putem face decat daca ne ocupam cu apa. Relatia dintre popoare (sau omenire ) si cultura este insa intr-un mod categoric relatia dintreuscat si apa. Cultura adapa popoarele, asa cumapa ploii imbiba ogoarele, strabate cu raurile tarile, inconjoara talazuind continentele si, ca panza freatica se infiltreaza pana si in pustiuri. Exista motive profunde care ma determina sa recurg la exemplul acesta: compar cultura cu apa si popoarele cu uscatul!
In cartea Geographisce Kulurkunde am dovediy , la vremea respectiva cu harti cum raspandirea cantitatilor de ploaie influenteaza decisiv transformarea si conservarea culturii. Dar inca mai mult! Foarte recent, preistoria ne-a aratat ca primele urme de cultura omeneasca au fost gasite nu in Asia, unde au fost cautate in zadar, ci in Europa si ca primele simptome de diferentiere culturala sufleteasca ce pot fi stabilite de noi trebuie puse, se pare, in relatie cu schimbarea perioadelor de glaciatie.
Succese de o deosebita importanta pentru stiinta au fost obtinute nu in studiul evolutiei unor sisteme intregi, nu in studiul oamenilor evoluati sau al mai mutelor antropoide, in general nu in privinta unor inrudiri ce determina grupe sau familii. Un cercetator din domeniul stiintelor naturii studiaza numai primulele, un altul numai porumbul, un alrul numai iepurii de casa, al patrulea numai guraleului si asa mai departe. Si totusi s-a dovedit ca descoperiririlefacute in studiul unor organisme neinsemnate si straine unul de altul reprezinta ceva importan5 si pentru intreg, precum si pentru cele invecinate.
De la studiul soarecilor s-a ajuns la cunoasterea "seriilor omoloage", iar prin aceasta la intelegerea fenomenelor sistemelor naturale."
Paideuma - schita a unei filosofii a culturii, Leo Frobenius
De ce am intitulat acest articol "razboiul lumilor" , pentru ca am asociat ideea de cultura unei lumi noi. Cum armonizam doua lumi, culturi diferite? Cum sa nu ajungem la razboi? Sau nu avem cum , este o etapa prin care trebuie sa trecem ?(precum integrarea refugiatilor)
Sa facem punti peste prapastii? Cum?
Si daca ne lovim de o imposibilitate gen uleiul cu apa?
Multi s-au straduit sa arunce peste prapastie o punte, dar pana astazi n-a reusit nimeni, tocmai pentru ca s-a incercat intotdeauna sa se arunce o punte. Pentru o punte e insa nevoie de doua puncte de spijin, de doua maluri. Printr-o punte s-a obtinut o legatura de la popor la popor - acestea sunt malurile- iar fluviul insusi a fost dupa aceea vazut numai de sus. Sa simti fluviul, sa intelegi esenta undelor lui, sa-l poti birui si pana la urma sa-l faci utilizabil, reusesti numai daca il strabati inot, daca navighezi pe el cu o barca sau , in sfarsit daca-l indiguiesti. Avand in vedere esenta lucrurilor, e vorba , asadr, nu sa cercetezi popoarele, sa studiezi popoarele, ci culturile insesi, iar aceasta -o putem face decat daca ne ocupam cu apa. Relatia dintre popoare (sau omenire ) si cultura este insa intr-un mod categoric relatia dintreuscat si apa. Cultura adapa popoarele, asa cumapa ploii imbiba ogoarele, strabate cu raurile tarile, inconjoara talazuind continentele si, ca panza freatica se infiltreaza pana si in pustiuri. Exista motive profunde care ma determina sa recurg la exemplul acesta: compar cultura cu apa si popoarele cu uscatul!
In cartea Geographisce Kulurkunde am dovediy , la vremea respectiva cu harti cum raspandirea cantitatilor de ploaie influenteaza decisiv transformarea si conservarea culturii. Dar inca mai mult! Foarte recent, preistoria ne-a aratat ca primele urme de cultura omeneasca au fost gasite nu in Asia, unde au fost cautate in zadar, ci in Europa si ca primele simptome de diferentiere culturala sufleteasca ce pot fi stabilite de noi trebuie puse, se pare, in relatie cu schimbarea perioadelor de glaciatie.
Succese de o deosebita importanta pentru stiinta au fost obtinute nu in studiul evolutiei unor sisteme intregi, nu in studiul oamenilor evoluati sau al mai mutelor antropoide, in general nu in privinta unor inrudiri ce determina grupe sau familii. Un cercetator din domeniul stiintelor naturii studiaza numai primulele, un altul numai porumbul, un alrul numai iepurii de casa, al patrulea numai guraleului si asa mai departe. Si totusi s-a dovedit ca descoperiririlefacute in studiul unor organisme neinsemnate si straine unul de altul reprezinta ceva importan5 si pentru intreg, precum si pentru cele invecinate.
De la studiul soarecilor s-a ajuns la cunoasterea "seriilor omoloage", iar prin aceasta la intelegerea fenomenelor sistemelor naturale."
Paideuma - schita a unei filosofii a culturii, Leo Frobenius
De ce am intitulat acest articol "razboiul lumilor" , pentru ca am asociat ideea de cultura unei lumi noi. Cum armonizam doua lumi, culturi diferite? Cum sa nu ajungem la razboi? Sau nu avem cum , este o etapa prin care trebuie sa trecem ?(precum integrarea refugiatilor)
Sa facem punti peste prapastii? Cum?
Si daca ne lovim de o imposibilitate gen uleiul cu apa?
Sursa poze Google.
